Imprietenirea cu părțile fragmentate - partea rănită (uneori traumatizată), partea supraviețuitoare dar și partea sănătoasă, care funcționează și stabilește limite pentru a proteja - reprezintă o muncă de finețe în psihoterapia integrativă, fie că vorbim despre abordarea IopT (psihoterapia traumei orientată către propria identitate), despre terapia rogersiană, somatoanaliză, terapie sistemică, experiențială ori terapia integrativă a traumei.
Tocmai de aceea, pentru ca lucrul cu trauma să fie eficient (și să se distingă de sfera patologizării), indiferent de ce metode folosim, supraviețuitorii trebuie să poată integra trecutul și prezentul, prin trăirea conștientă acum și aici, nu atunci și acolo.
Grupul de dezvoltare personală pentru adulți, pe care îl propun constituie o muncă cu părți ale sinelui destructurate, care pot fi oglindite într-un cadru securizant, conținător, fără judecată sau soluții despre cum ar fi mai bine. Este un loc în care ai permisiunea să fii valorizat prin propria vulnerabilitate. Pentru că a fi vulnerabil înseamnă să fi uman.